Există două posibilităţi prin care oamenii ar putea fi îndreptaţi către locuinţele noi fără ca statul să încalce prevederile Uniunii Europene privind concurenţa. Fie legea va include prevederi care să direcţioneze clienţii către un anumit tip de locuinţă, fie aceste departajări se vor face la nivelul condiţiilor de creditare. În această a doua situaţie, rolul fundamental îl au băncile şi normele lor de creditare. În piaţa bancară au fost avansate deja câteva posibile variante. Una dintre ele ar fi ca pentru creditele acordate la achiziţionarea de locuinţe vechi, avansul să fie mai mare (până la 25%), fapt care ar redirecţiona o parte a clienţilor, iar tratamentul diferenţiat ar putea fi explicat prin riscul mai mare de devalorizare a locuinţelor vechi. De altfel, băncile aplică deja o astfel de clasificare şi, în unele cazuri, în funcţie de zona de amplasare sau de vechime, de la preţul de evaluare al locuinţei se scade până la 40% pentru a obţine valoarea de ipotecă.
O altă posibilitate invocată în piaţa bancară este aceea ca Fondul de Garantare a Depozitelor şi Ministerul Finanţelor să includă în forma finală a legii impuneri privind ponderea locuinţelor noi în totalul celor vândute de fiecare bancă prin programul „Prima Casă“. Cu alte cuvinte, băncile ar trebui să vândă un anumit număr de locuinţe noi (75%, de exemplu) fapt care le-ar conveni de minune în contextul în care multe dintre ele se află şi în postura de finanţatori ai dezvoltatorilor imobiliari rămaşi cu mii de apartamente nevândute din cauza crizei.
O altă acţiune menită să sprijine achiziţia de locuinţe noi prin programul guvernamental de garantare este posibila majorare a plafonului maxim de la 60.000 de euro la 80.000 de euro. După cum notează ediţia electronică a Capital, această majorare este considerată absolut necesară de majoritatea dezvoltatorilor imobiliari care ar vedea pragul maxim chiar undeva în apropierea valorii de 90.000 de euro. Şi Fondul de Garantare este adeptul unei astfel de modificări şi a trimis deja o propunere în acest sens Ministerului Finanţelor Publice. Problema mare ar putea fi însă, conform evz.ro, aceea că, în urma majorării plafonului, preţurile locuinţelor ar putea creşte şi ele către nivelul maxim acceptat. Alte modificări pe care jucătorii din piaţa imobiliră le văd necesare sunt legate de reducerea duratei de obţinere a împrumutului şi definirea unei perioade clare de viaţă a programului, pentru ca dezvoltatorii să aibă termene în care să se încadreze.
În 2009, prin Programul Prima Casă, băncile au dat credit de aproximativ 450 de milioane de euro, în timp ce alte 550 de milioane de euro (diferenţa până la suma maximă de un miliard de euro) ar urma să fie reportate pentru faza a doua. Aproximativ 9.500 de oameni au beneficiat de credite prin acest program. Majoritatea, adică 44%, a optat pentru apartamente cu două camere. Creditul mediu a fost de 47.400 de euro.
